Monday 13, February 2012
Baltoaca alta
An de an e un fenomen prin Venetia, care tine de sute de ani, si anume ca orasul se inunda, ca-i nivelat paralel cu nivelul marii. Fenomenul are si un nume, Acqua alta, sau apa inalta.
Decat sa dati bani pe bilete avion, ghizi/ghiduri de turism sau alte chestii, puteti merge sau veni in Bucuresti cu masina, la Baltoaca Alta.
E un fenomen natural, anual. Canalizarile proaste pline de muguri de tigara, seminte si alte gunoaie menajere combinate cu infundaturile obiectelor ‘casnice’(sticle, paturi, etc) ale tiganilor de prin canale nu fac fata cantitatii de apa, strazile sunt prost nivelate si relativ nu au pante, astfel incat apa nu are unde sa se scurga.
Ghid nu-i nevoie, fenomenul este omniprezent in toate partile, imposibil de ratat si inconfundibil. Spre deosebire de un suvenir care costa mult in ieuroi, mai bine luat o merdenea, un covrig, mai hraniti un caine ud fleasca, etc.
De neuitat.
update: am scris castice in loc casnice. m-am confundat cu ceva de la indieni, cu caste.
Sunday 12, February 2012
O discutie sau o critica mai larga pe tema limbii romane
Daca tot am facut un indreptar bazat pe versiunea actuala a limbii romane, sa-i facem si o critica actualei limbi.
Limba romana are diverse probleme. Sa incepem
Latinitatea limbii romane
Limba romana nu e latina, punct. Dacii vorbeau ceva albaneza veche sau o limba indo-europeana, nu e clara originea lor si a limbii deloc. Cica Decebal ar fi introdus latina in administratie ca tot faceau comert cu Roma, ulterior romanii ne-au invadat timp de 1 secol si au plecat.
Foarte putin timp ca sa ramana multe chestii. Noi cica avem limba dacoromana, din latina vulgara. Latina vulgara inseamna casă, mâncare, căcare, pişare. Astea-s latine. Restul de cuvinte, gen găoază, plug, castravete, gard, slanina, potcoava, pridvor, bici sunt slavone. Vocabularul taranilor e scurt si foarte amestecat. Ibric sau farfurie sunt turcesti iara tocana este maghiar. Barca este latin si grec, insa carma barcii este slavon.
Supa de cuvinte e asa de mare incat a mentiona ca noi suntem latini e o greseala inmensa. Daca originile daciei sunt ilirice(si de aici albaneza, copil spre exemplu e albanez) iara noi am avut colonii grecesti inaintea Romei, tomis, calatis, etc; orice incercare de a numi limba romana latina e de prisos, compozitia limbii romane fiind:
* Elemente romanice 71.66%, din care
o 30,33% latineşti moştenite
o 22,12% franceze
o 15,26% latineşti savante
o 3,95% italiene
Deci 2-30% sunt neologisme? 1/3 din limba? Evident ca nu o fi fost vreun taran roman la Paris, iara academicieni romani au aparut dupa dictatura fanariota prin vremea lui Cuza, deci 30% din limba romana e latina de 2 secole.
De asemenea noi in evul mediu timpuriu am avut o forma de administratie slavona, cu cnezate si tot slavonii ne-au crestinat(bulgari, vezi primul si al doilea imperiu bulgar pe wikipedia sau ceva)[popa, liturghie, slujba, coliva sunt slavone]. Mitul cu Sfantul Andrei este si va ramane mit.
Alfabetul limbii romane
Limba romana pronunta litera h, spre deosebire de franceza sau spaniola, datorita influentei grecesti(d.e. hristos). Litera k e in plus dat fiind ca noi folosim ch fix pentru acelasi sunet. Litera y nu exista in limba romana, pentru ca noi pronuntam iala si nu geil(yale) sau iarda si nu giard(yard).
Alecsandri era cu cs si nu cu x(ca sa fie mai roman parca, nu retin de ce-si schimbase), asa cum ortodocsi este cu cs si nu x pentru ca ics nu reproduce sonul sh, cum nici exemplu nu-i prea corect, pronuntia fiind egzemplu si nu ecsemplu.
Noi vorbim asemenea italienilor, unde litera c inainte de a, o, u ramane c si inainte de i si e devine k: cal, coada, cumsecade; chiciura, chemare etc; iara cu g: gaura, gol, gura si ghinion, gheata; cu exceptii de citrat(fr) sau giuvaer(tr) ori giratoriu(fr), care-s neologisme.
Chestia asta nu-i problema daca nu vreti sa invatati alte limbi straine. Eu care stiu spaniola a trebuit sa ma adaptez la alte sunete, cum ar c pentru s(aplicabil si-n franceza) sau ch pentru ci sau h mut.
E valabil si pentru engleza, Charles(’ciarls’), chocolate(’ciaclit’), cigar(sigar), cedar(sidar) etc.
Neologisme
Noi avem neologisme care nu au ce cauta in limba romana, cum ar fi cele care termina-n mente(se plangea un cetatean aici). Mente inseamna literal minte. Astfel actualmente ar trebui sa fie actualminte sau ceva de genul, desi forma lui in limba romana e pur si simplu ‘la ora actuala’ sau ‘de actualitate’. Cum am zis in alt articol, nu au ce cauta nici cuvintele asemanatoare dar care nu se pot traduce si nici nu se pot conjuga ca verb ori nu exista ca substantiv.
Spre exemplu pentru ce paradoxul lingvismului avem noi in limba romana conjunctie sau conjunctivita cand noi nu folosim junctie deloc?
Junctie sau iunctie inseamna a impreuna. Uite spaniola are juntar(a uni) de sine statator, romana nu. Conjunctie insemna literal impreuna, unit. Noi avem conjunctie in limba romana ca neologism din franceza, pentru matematica, gramatica si astronomie.
Conjunctivita pentru boala tot neologism francez e. Ca lumea mergea la Paris. Toata lumea. Toti europenii. In secolul XiX, Paris era mall-ul de atunci si saloanele franceze facebook.
Totusi daca cautam in dex:
CONJUNCTÍV, -Ă, conjunctivi, -e, adj. 1. Care leagă, care unește.
Dar de ce naibii nu avem junctiva, junctiv, junctie?!
Avem disjunctie conjunctie pentru matematicieni si conjunctivita pentru medici, care-s ‘limbaj cult’ si atat.
Romana este facuta pentru a imbina si combina sau impreuna. Nu avem tesut binar ca suna aiurea hai sa zicem, ci conjunctiv da’ mai face cineva facultatea la Paris de medicina?!
Accente
Limba romana nu are accente. Din ce-am citit eu din Titu Maiorescu, academicienii romani au justificat ca daca tot aduc ei limba la latineasca originala care era ea insasi, sa nu puna accente ca Roma nu le avea.
Foarte bine, o idee excelenta, ca engleza si nu stam sa punem atatea semne, si asa sh, tz, ih, ah, hi, ha sunt o piedica cu circumflex si virgula sau ‘caciula’.
Toate bune si frumoase pana ne dam seama ca fara accente nu sunt reguli. Adica avem mai multe feluri de a pronunta acelasi lucru, dupa cum vedem in DOOM2:
Mi-a atras atentia cineva ca n-am scris cunostiinte corect. Cunoscuti, persoane cunoscute. Mi se pare logic, stiinta, a sti, cunoastere. E cunostinte. Cu accent pe i. Cunostínte si se pronunta cunostiinte. Aiurea. Si am aflat ca nu-i romanesc, ci-i din franceza neologism.
N-ar fi rau sa scoatem cuvintele cu dublusens. Ca alt exemplu, masa in limba romana inseamna obiectul pe care mananci. Insa in chimie avem masa molara cu totul diferit ca sens. Asta pentru ca in engleza si franceza masa e table(tabula latina, tabla rom.) iar mass si masse pentru greutate. Mass isi are radacina in misa si vine de la liturghia bisericeasca, probabil(teorie a mea in continuare) plecand de la masa de oameni, foarte multa lume si cumva a ajuns greu pe parcurs, cum folosim si noi imens(lat. mesus, masurat, im- ne->nemasurat), cum sa ridic eu asta?!
Sonurile
Avem doua litere, î si â. Unii intelectuali de coltul blocului sustin ca regula din 93 a Academiei Romane e de rahat si ca sa scriem peste tot cu i din i.
Gresit, gresit, gresit. î la început, începere, învins şi â la pâine, câine, gâscă, etc iara urî si nu urâ. Î ar trebui folosit la cuvinte cu origine slavonă. Cred.
N-am suficiente cunostiinte in domeniu din pacate.
Articolul ramane deschis la critici si eventuale adaugiri.